Pensii private – Pilonul II

În perioada 2005-2008 România a pus bazele reformei sistemului de pensii, schimbările fiind date de intrarea în vigoare a Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi a Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative. Astfel, a fost stabilit şi consolidat cadrul legislativ care reglementează organizarea şi funcţionarea entităţilor de pe piaţa pensiilor private, precum şi supravegherea prudenţială a administrării acestor fonduri. Alături de raţionalizarea sistemului public, reforma a constat în extinderea bazelor sistemului de pensii prin adăugarea încă a unei surse de pensie (Pilonul II), suplimentar pensiei publice (Pilonul I). Echilibrarea sistemului de pensii a avut în vedere pe de o parte eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale şi implicit asupra bugetului de stat, iar pe de altă parte stimularea creşterii economice prin investirea sumelor acumulate în conturile fondurilor de pensii, investire destinată creșterii randamentului așteptat de către participanții la sistemul de pensii. Activele fondurilor de pensii administrate privat sunt înglobate astfel în circuitul economiei reale, de creșterea acesteia depinzând direct creșterea bunăstării generale. Pensia administrată privat (Pilonul II) provine din partea de contribuție la sistemul de pensii care a fost redirecționată de la sistemul public (pensia de stat Pilon I) către un fond de pensii administrat privat de către entități specializate. Aderarea la un fond de pensii administrat privat Pilon II este obligatorie pentru persoanele cu vârste până în 35 ani şi opţională pentru persoanele cu vârste cuprinse între 35 şi 45 de ani. În 2015, cota aferentă fondurilor de pensii administrate privat Pilon II, inclusă în contribuţia individuală de asigurări sociale, este de 5%. Aderarea iniţială la fondurile de pensii administrate privat s-a desfăşurat în perioada 17 septembrie 2007 – 17 ianuarie 2008 şi a presupus obligaţia tuturor persoanelor ce se încadrau în limitele de vârstă de a alege unul dintre fondurile de pensii administrate privat, autorizate în România. Ulterior aderării iniţiale, persoanele obligate să adere şi care nu au ales un fond de pensii în perioada menţionată au fost repartizate aleatoriu.

Sistemul pensiilor administrate privat (obligatorii) – Pilonul II

Pensiile administrate privat, Pilonul II sau „pensiile private obligatorii” aşa cum mai sunt cunoscute de publicul larg se caracterizează prin direcţionarea unei cote din contribuţia personală de asigurări sociale, plătită obligatoriu lunar în sistemul public, către fonduri de pensii administrate privat. Cu alte cuvinte, contribuţia la un fond de pensii administrat privat Pilon II nu a reprezentat și nu reprezintă o reținere, plată sau contribuție suplimentară a ta, aceeași cotă din salariu fiind reținută, dar ea fiind împărțită între sistemul public și cel privat, la ce administrator de fonduri alegi tu. Cota transferată către Pilonul II a crescut gradual, pornind de la 2% în anul 2008, urmând să ajungă la 6% (procent din veniturile salariale brute) în anul 2016, reprezentând sume care altfel ar fi fost virate către bugetul asigurărilor sociale de stat. Simultan, fiind o redistribuire, a scăzut corespunzător procentul transferat către sistemul public Pilon I, totalul contribuțiilor fiind mereu constant pentru cotizant, viitorul pensionar. Dreptul la pensia privată se deschide la momentul pensionării, în concordanţă cu vârsta de pensionare din sistemul public. Plata pensiei se va face de către un furnizor de pensii, ales de participant. Pensia privată este stabilită pe baza calculului actuarial, în funcţie de activul personal net rezultat din suma acumulată prin contribuţii şi din investirea acestora de către administratorul fondului de pensii. Activul personal net este suma acumulată de un participant la un fond de pensii administrat privat. Activul personal net se determină înmulţind numărul de unităţi de fond deţinute, calculate în funcție de valoarea cotizațiilor și de randamentul fondului, cu valoarea la zi a unităţii de fond. În cazul persoanelor al căror activ personal net, la data deschiderii dreptului la pensie, este prea mic pentru a putea primi o pensie privată, precum şi în cazul persoanelor pensionate prin invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii, banii vor fi încasați sub formă de plată unică. Participarea la sistemul de pensii administrate privat (Pilon II) este obligatorie pentru persoanele asigurate la sistemul public de pensii cu vârsta de până la 35 ani şi opţională pentru cele cu vârsta cuprinsă între 35 de ani şi 45 ani. Dacă te încadrezi în această categorie, te numești participant la sistemul de pensii administrate privat. Odată intrat în acest mecanism, conform legislaţiei în vigoare, nu există posibilitatea ieşirii din sistemul de pensii administrate privat, dar este permis transferul între fonduri. Banii acumulaţi în contul fondului de pensii se pot moşteni în cazul în care decesul participantului are loc înainte ca acesta să solicite deschiderea dreptului la pensie. Deci ei nu sunt pierduți pentru moștenitori, aceștia având calitatea de beneficiari.

Cum funcționează Pilonul II

Odată cu introducerea noțiunii de „pensie privată obligatorie”, întregul sistem de pensii a fost marcat de o schimbare radicală, persoanele asigurate în sistemul de pensii publice care au devenit participanți la Pilonul II, având „conturi individuale”, fiecare dispunând de un cont personal deschis la fondul privat ales în care se acumulează contribuţiile proprii. Aceste contribuţii sunt investite, pentru a obţine beneficii financiare viitoare, încasabile la pensie. Administratorii fondurilor de pensii administrate privat preiau contribuția și o investesc, evidența acestor investiții fiind evidențiată separat în contul personal al fiecărui participant. Administratorul unui fond de pensii este o societate autorizată A.S.F. pentru a administra fondurile de pensii ale participanţilor. Nu uita să verifici modul în care banii tăi sunt investiţi de către administratorul fondului de pensii administrate privat. Oricând se poate vedea câţi bani s-au strâns în contul aferent pensiei private. La fel cum băncile ţin evidenţa banilor existenţi în contul fiecărui client, şi fondurile de pensii administrate privat au conturi pentru fiecare participant. Unitatea de măsură, în acest caz, este unitatea de fond. Dacă la o companie capitalul este împărţit în acţiuni, în cazul unui fond de pensii averea sa este divizată în unităţi de fond. De fiecare dată când o persoană plăteşte o contribuţie, aceasta este transformată automat în unităţi de fond. Valoarea unităţii de fond este raportul dintre valoarea activului net al fondului de pensii la o anumită dată şi numărul total de unităţi ale fondului la aceeaşi dată. La vârsta pensionării, administratorul plătește participantului suma cuvenită. Beneficiul minim garantat este suma contribuţiilor plătite, minus comisioanele legale şi, eventual, penalităţile de transfer. În concluzie, putem spune că protecţia cea mai bună pentru un viitor confortabil este un puternic plan financiar. De aceea, fiecare dintre noi are nevoie de o strategie pe termen lung încă de la primul venit. Cu cât începem mai devreme construcţia acestui viitor financiar, cu atât el va fi mai puternic şi vom beneficia de o bătrâneţe mai confortabilă, lipsită de griji.

Beneficiile sistemului de pensii administrate privat:

În sistemul de pensii administrate privat, contribuţiile sunt nominale şi devin proprietatea participantului imediat ce sunt virate în contul personal din cadrul fondului de pensii.

Până la pensionare ai dreptul:

  • să alegi fondul de pensii administrat privat în funcție de performanțele administratorului acestuia de a-ți investi pe termen lung banii;
  • să transferi plata contribuțiilor și contribuțiile trecute la un alt fond de pensii administrat privat;

După pensionare ai dreptul:

  • să utilizezi activul personal pentru încasarea pensiei private;
  • să primești sub forma unei plăţi unice, suma acumulată pentru pensia privată, în anumite cazuri excepţionale, prevăzute de legislaţie;
  • să beneficiezi în continuare de administrarea activelor din care este plătită pensia ta.

Persoanele care plătesc contribuţii de asigurări sociale (C.A.S.) pot beneficia atât de pensie publică (numită şi „pensie de la stat”), cât şi de pensie administrată privat, în funcţie de valoarea C.A.S.-ului plătit în decursul anilor, până la vârsta de pensionare. O parte din contribuţiile virate către stat, din veniturile salariale brute, se direcționează către fondurile de pensii administrate privat. După pensionare, pensia privată va fi încasată, sub forma unei sume plătite periodic participantului, în mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public de pensii. Pensia se plăteşte participantului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială, sau reprezentantului legal al acestuia, numai după atingerea vârstei legale de pensionare. Participantul al cărui activ personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii private minime stabilite legal poate primi direct banii strânşi în contul de pensie privată sub forma unei plăţi unice. La fel se poate p roceda şi în caz de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii. În cazul decesului unui participant înainte de deschiderea dreptului la pensie privată, beneficiarilor (moștenitorilor participantului) li se deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit participantul decedat, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia. Drepturile beneficiarilor sunt aceleaşi cu cele ale participanţilor pe care îi moştenesc. Beneficiarul are dreptul, după caz, la cumularea conturilor la un singur fond de pensii administrat privat, dacă are calitatea de participant la un alt fond de pensii, sau la plată unică, dacă nu are calitatea de participant. În cazul schimbării locului de muncă, a domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, stat membru U.E. sau aparţinând Spaţiului Economic European, participantul păstrează dreptul la pensia privată obținută în cadrul schemelor de pensii private din România şi aceasta se plăteşte acestuia sau beneficiarului său, după caz, în acel stat, în cuantumul rămas după scăderea tuturor taxelor şi a cheltuielilor aferente plăţii.

Orice persoană eligibilă poate  adera la un fond de pensii administrate privat prin semnarea unui act  individual de aderare, din proprie iniţiativă. În timp ce pentru o  pensie facultativă poate opta aproape orice persoană fizică cu  venituri impozabile, pensia privată „obligatorie” impune  condiţii suplimentare. Astfel, în sistemul Pilonului II, calitatea  de participant este dobândită numai după ce Casa Naţională de  Pensii Publice (C.N.P.P.) validează actul individual de aderare  semnat. Aderarea la un fond de pensii administrate privat (Pilonul  II) se poate face de către orice persoană care nu a împlinit  vârsta de 45 de ani şi care se află în evidenţele C.N.P.P. ca  plătitor de contribuţii de asigurări sociale. Pilonul II este  accesibil şi persoanelor care nu au un loc de muncă, dar care au un  contract de asigurare socială încheiat cu C.N.P.P. pe baza căruia  se plătesc contribuţii de asigurări sociale în sistemul public.  Practic, calitatea de participant la un fond de pensii privat o are  orice persoană care contribuie sau/şi în numele căreia s-au  plătit contribuţii la un fond de pensii administrat privat şi care  are un drept viitor la o pensie privată. Pentru a alege un  administrator de fond de pensii administrate privat trebuie să  semnezi cu acesta un act de aderare. Prin actul individual de aderare  o persoană îşi exercită dreptul de a fi parte la contractul de  societate prin care este constituit fondul de pensii administrat  privat şi la prospectul schemei de pensii private pentru fondul de  pensii, prin intermediul administratorului. Actul de aderare conţine  o serie şi un număr unic, sigla şi date de contact ale  administratorului. Este interzisă delegarea sau reprezentarea unei  terţe persoane, în numele unei persoane eligibile, pentru semnarea  actului individual de aderare la un fond de pensii administrat  privat. Precizăm că, în evidenţele C.N.P.P. se înregistrează  persoanele care sunt angajate în muncă, pentru care angajatorii  plătesc contribuţiile de asigurări sociale şi pentru care depun  lunar la C.N.P.P. declaraţiile nominale privind plata C.A.S.-ului.  De asemenea, în evidenţele acestei instituţii se află şi  persoanele care plătesc C.A.S.-ul direct la C.N.P.P. pe baza unui  contract de asigurare socială. Odată cu intrarea în vigoare a  Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, s-au  introdus noi principii de funcţionare a sistemului, care au generat  apariţia unor noi categorii de persoane eligibile pentru aderarea la  sistemul de pensii administrate privat precum: salariaţii din  armată, poliţie, jandarmerie şi salariaţii din serviciile  secrete. Corespunzător acestor categorii, au fost introduse şi noi  instituţii care să gestioneze şi să menţină evidenţe asupra  acestora (casele sectoriale de pensii). Pentru a asigura egalitatea  de tratament a persoanelor asigurate la aceste case, procedurile de  stabilire şi plată a contribuţiilor pentru fondurile de pensii  administrate privat sunt similare celor aferente C.N.P.P. C.N.P.P. şi  casele sectoriale de pensii sunt denumite generic instituţii de  evidenţă.

Citește mai departe

Siguranţa şi performanţa sunt cele mai importante elemente ale unui sistem de pensii administrate privat. Cele mai importante elemente de siguranţă ale Pilonului II derivă din protecţia pe care legislaţia o oferă participantului, prin:

  • modul de organizare a sistemului, care include o serie de responsabilități și atribuții distincte de verificare: ale administratorilor față de brokeri sau celelalte categorii de agenți de marketing, ale auditorilor față de situațiile financiarcontabile, obligațiile de formare profesională continuă ale angajaților din sistem, obligațiile de raportare și transparență, raportul actuarial, provizionul tehnic, activitatea permanentă de supraveghere şi control desfăşurată de către A.S.F. ș.a.
  • obligațiile de raportare publică periodică: zilnică, trimestrială și anuală. Valoarea unitară a activului net (VUAN) este indicatorul în baza căruia se stabileşte suma de bani disponibilă efectiv în contul personal al fiecărui participant. Rentabilitatea fiecărui fond de pensii se reflectă în valoarea VUAN-ului. Rata de rentabilitate a unui fond de pensii este principalul indicator de performanţă al unui fond de pensii administrate privat, ale cărui formule de calcul sunt stabilite prin normele emise de către A.S.F.
  • obligația de separare a activelor fondurilor de pensii de cele ale administratorilor.
  •  obligația administratorului de a constitui și menține permanent un volum adecvat de provizioane tehnice, acel volum adecvat de lichidităţi, corespunzător angajamentelor financiare asumate de către societatea de administrare, rezultate din prospectul schemei de pensii, care vor acoperi inclusiv riscurile biometrice (deces, invaliditate, longevitate şi/sau nivelele stabilite ale pensiilor).
  • obligația administratorului ca nicio operaţiune cu activele fondului să nu poată fi efectuată fără acordul depozitarului, instituţie care răspunde solidar cu administratorul în faţa participanţilor.
  •  restricţionarea investiţiilor care pot fi efectuate de către administratorii fondurilor de pensii administrate privat, în scopul protejării intereselor participanţilor la aceste fonduri. Administratorii fondurilor de pensii administrate privat nu pot investi în anumite clase de active peste limitele impuse de lege.
  • retragerea de către A.S.F. a autorizației de administrare în cazul în care rata de rentabilitate a unui fond de pensii administrate privat este mai mică decât rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii din România pentru 4 trimestre consecutive, aplicând procedura privind administrarea specială. În acest caz, participanţii sunt transferaţi către alte fonduri, la cerere sau aleatoriu, în cazul în care nu se solicită transferul.
  • existența Fondului de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private.

Pentru ca un astfel de sistem să funcţioneze în condiţii optime, este necesară o supraveghere prudenţială permanentă a pieţei. În România, punerea în aplicare a mecanismului de supraveghere şi control este asigurat de A.S.F.

Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private reprezintă unul dintre cele mai importante elemente din complexul de garanţii cu privire la siguranţa sistemului de pensii private. Fondul garantează drepturile participanţilor şi beneficiarilor din sistemul de pensii private şi are rolul de a compensa eventualele pierderi ale acestora, atât în perioada de acumulare a contribuţiilor cât şi după deschiderea dreptului la pensie, provenite din incapacitatea administratorilor sau a furnizorilor de pensii de a onora obligaţiile asumate. Administratorii şi furnizorii de pensii private cotizează anual, din fonduri proprii, la Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private pentru acumularea sumelor necesare îndeplinirii scopului fondului, valoarea contribuţiilor fiind stabilite prin metode de calcul actuarial, elaborate de Fondul de garantare şi supuse adoptării A.S.F. Potrivit legii, fondurile de pensii administrate privat nu pot fi declarate în stare de faliment, doar administratorii lor putând intra în această situaţie. Însă, datorită separării banilor fondului de cei ai administratorului, fondul de pensii nu va fi afectat de un eventual faliment al societăţii de administrare.

A.S.F. acordă o atenție deosebită protecției consumatorilor de produse financiare ne-bancare. În acest context, primește și răspunde la toate petițiile, sesizările, reclamaţiile și solicitările de informații privind activitatea entităților din sistemul de pensii administrate privat.

Anterior depunerii petiţiei (cererii, reclamației, sesizării) la A.S.F., trebuie să verifici dacă persoana fizică sau juridică împotriva căreia vrei să depui plângere este autorizată sau înregistrată în Registrul entităților sistemului de pensii administrate privat supravegheate și reglementate de A.S.F. În caz contrar, te vei adresa autorităților sau instanțelor competente.

Dacă respectiva persoană fizică/juridică este sub supravegherea și reglementarea A.S.F., va trebui să contactezi această persoană pentru a-i explica problema, pentru a cere o rezolvare sau pentru a solicita informații cu privire la etapele pe care trebuie să le urmezi în continuare. Această etapă reprezintă o încercare de a media potențialul conflict, înainte de a ajunge spre rezolvare la autoritățile competente. Există proceduri interne stabilite de legislația aplicabilă care impun entităților rezolvarea corespunzătoare a reclamațiilor și sesizărilor clienților lor și informarea clienților despre conţinutul acestora. În cazul în care problema nu este rezolvată pe această cale, poți să formulezi o petiție (cerere, reclamație sau sesizare) către A.S.F.

Prin depunerea unei petiții (cerere, reclamație sau sesizare), A.S.F. poate constata dacă entitățile sistemului de pensii administrate privat își îndeplinesc obligațiile asumate sau dacă sunt necesare măsuri suplimentare de supraveghere și control. În cazul problemelor semnalate, poate depune reclamaţie orice persoană fizică sau juridică ce deţine calitatea de participant sau beneficiar.

Petiţia se poate transmite A.S.F. prin servicii poștale, la sediu (prin intermediul registraturii), prin e-mail sau prin formularul on-line disponibil pe site-ul www.asfromania.ro, destinat transmiterii acestora (formularul va transmite automat un e-mail către departamentul specializat în soluţionarea petiţiilor). La numărul de telefon TEL VERDE, A.S.F. acordă consultanţă de specialitate consumatorilor, însă nu se pot înregistra petiţii.

La primirea petiţiei, A.S.F. va investiga și analiza problema. A.S.F. te poate contacta pentru a solicita mai multe detalii referitoare la petiție. Totodată, A.S.F. are dreptul de a cere orice documente relevante în cazul respectiv și de a lua toate măsurile necesare pentru rezolvarea situației tale.